Criza economica

Criza economica tine prima pagina a ziarelor de aproape 7 ani. Au existat numeroase incercari de a explica aceasta criza. Multi au invinovatit sistemul bancar si piata instrumentelor financiare CDS si CDO, altii au invinovatit creditele subprime din Statele Unite si ecourile ei pe pietele financiare, altii au dat vina pe datoriile suverane si cresterea lor peste valori nesustenabile, pana la care nivelul cheltuielilor publice si sistemele de protectie sociala au intrat pe deficit, multi au invinovatit lipsa de dinamism a Uniunii Europene iar cei mai optimisti au afirmat ca aceasta criza este de fapt una ciclica, si ca va urma o perioada de crestere economica dupa o scurta perioada de contractie.

Fals

Criza creditelor si a sistemului bancar sunt consecinte a crizei si nu factori declansatori, si am sa explic in detaliu.

Sistemul capitalist se bazeaza pe cresterea economica, iar aceasta este posibila in special  prin credit. In mod simplificat, doctrina capitalista afirma ca asigura prosperitatea cetatenilor si accesul largit la bunastare prin crestere economica, anume reglarea mecanismelor economice cele mai performante prin intermediul liberei concurente din piata, astfel ca resursele sunt utilizate acolo unde aduc maximul de plusvaloare si implicit eficienta. Creditul este masura prin care mecanismele cele mai performante din economie se pot imprumuta pentru ca generand crestere in urma imprumutului realizeaza profit si pot returna creditele. Cum institutia creditului nu poate exista decat prin intermediul dobanzilor, automat sistemul va incuraja sa se extinda producatorii care pot garanta beneficii si profituri care sa nu pericliteze returnarea creditului.

Foarte frumos pana acum. Ramane raspunsul la intrebare cine este forta asta nevazuta care aducere crestere economica si bunastare perpetua? Pai raspunsul este petrodolarul . Banii nu mai au convertibilitate in aur de 100 de ani. Masura bogatiei adusa de bani este in bunurile si serviciile  pe care ei le pot cumpara, iar toate acestea nu pot exista fara energie si petrol. Omenirea a crescut la aproape 7 miliarde de persoane in ultimii 50 de ani si a ajuns la niveluri fara precedent de prosperitate doar datorita combustibililor fosili. Ne-am imprumutat cu unitati de energie din pamant, pentru a crea prosperitatea si cresterea populatiei de care ne bucuram in prezent.

Problema este ca ne-am imprumutat dintr-o resursa finita, care se diminueaza pe zi ce trece, si care este din ce in ce mai greu de extras. Suntem in situatia in care am cules fructele de pe crengile de jos, iar acum trebuie sa ne suim mai sus in copac pentru a culege fructele. In traducere ar fi ca EROI (Randamentul Energetic al Investitiei) este in scadere din cauza limitarilor geologice. Ce legatura exista intre petrol, populatia umana EROI ?

M King Hubbert a sintetizat curbele de exploatare a resurselor in toriile “Hubbert Peak”, care explica cum exploatarea unei resurse finite se inscrie pe o panta crescatoare atunci cand ea este usor de exploatat, ajunge la o valoare de platou (maximul exploatabil geologic), dupa care intra pe o panta descendenta.

Pentru a intelege unde ne aflam in prezent cu aceste valori, am sa enumar cateva date.

US a ajuns la Peak Oil pentru petrolul gri, in 2005, majoritatea tarilor din Europa au trecut de acest interval in decadele  dintre 1975-1995 (Romania in 1978), iar de atunci productia de petrol scade de la an la an.  Doar cateva tari reusesc sa sustina productii inca relativ constante, iar dintre acestea as enumera Venezuela, Arabia Saudita, Nigeria si Rusia, acestea fiind si motivul pentru care in aparenta Peak Oil nu este inca evident pe graficele de productie.

Bun, daca nu este evident atunci ce legatura are cu criza?

Aici am sa clarific. Desi ca si cantitate finala productia de petrol nu este in scadere momentan iar stagnarea este cel mai des explicata prin prisma recesiunii economice, exista 2 certitudini  care impun presiune pe piata petrolului.

1-scaderea continua a EROI precum si a cantitatii de petrol/sonda in exploatare

2-scaderea puterii de cumparare si implicit presiunea pe clientii finali constransi sa plateasca din ce in ce mai mult pentru energie sugrumand astfel consumul

Conditia unu este descrisa de graficul de mai sus , numit "energy cliff" vazut ca raportul intre energia consumata pentru productia de energie  si energia disponibila  pentru activitatile economice. O crestere pe zona rosie, implica scaderea energiei nete, implicit a PIB-ului. Fara crestere a PIB-ului plata datoriei devine o problema iar consumul se restrange tragand in jos activitatea economica.

Si acum intervine partea interesanta a povestii. Piata petrolului nu este una condusa de cumparatori, ci una condusa de producatori (supply driven vs demand driven ).

Anume oricat de mult ar creste productia va exista intotdeauna cerere, pentru ca cea mai simpla explicatie este legatura intre cresterea populatiei si cresterea consumului de combustibili fosili. Asadar este o piata in care producatorii nu vor duce niciodata lipsa de clienti, iar clientii vor trebui sa isi ajusteze nevoile in functie ce le ramane dupa ce cumpara necesarul de petrol.

Unde vedem cele mai graitoare exemple ale ajustarii? Scaderea puterii de cumparare, cresterea somajului, prabusirea sectorului imobiliar iar companiile petroliere se clatina serios din cauza costurilor in crestere cu exploatarea (diminished returns). Concomitent se intampla atat conditia 1 cat si conditia 2. 
Competitia pentru resurse s-a acutizat, un italian va conduce mai putini kilometri in 2014, va face mai putine excursii in strainatate si va trebui sa se multumeasca  cu  un salariu mai mic, iar  pe cealalta parte a pamantului un filipinez va munci 14 ore pe zi in fabrica in loc de 10  , pentru a avea ce sa manance si unde sa doarma. Primul inca poate sa suporte sa renunte  prosperitatea lui, pentru a continua sa munceasca 8 ore pe zi si sa stea acasa 24 de zile pe an, in timp ce al doilea nu are de ales. Alternativa lui e foametea. Pe termen lung si unul si altul vor avea de impartit resurse in scadere, din ce in ce mai scumpe si mai  greu de exploatat. Si unul si altul vor avea dificultati din ce in ce mai mari sa isi plateasca creditele si nu vor mai avea resurse de crestere si uite asa se realizeaza inclusiv legatura cu primul paragraf, cel care vorbea de crestere si credit.

Fara crestere economica si credite performante, conditiile de functionare  ale capitalismului schioapata, consecintele  fiind criza economica,  recesiunea, austeritatea, cresterea volatilitatii pe pietele financiare si riscul din ce in ce mai palpabil al unui colaps.

Exista solutii? Eu cred ca da, acesta fiind si motivul pentru care m-am apucat de acest blog.  Solutiile nu adreseaza biciclete si mori de vant, ci un sistem complet diferit de societate, care sa asigure supravietuirea a cat mai multor indivizi. Alternativa e haosul.....Mad Max...