M-am apucat de acest blog pentru ca mi-am dat seama
ca un subiect extrem de serios lipseste total din agenda
publica....este suficienta sa faci un Google Fight intre ” Kim
Kardashian” si “Peak Oil” ca sa iti dai seama cat de terminati suntem
ca specie. De ce zic asta? Pai ca o veste proasta am sa va zic ca suntem oarecum in "deep trouble".
Mai precis acum in clipa in care
cititi frustrarile mele adolescentine am sa va rog sa va opriti o clipa
si sa priviti in jurul vostru. Veti vedea un monitor LCD facut din
plastic, care are o retea de componente electronice
facuta din minerale extrase din pamant, topite in furnale si asamblate
de roboti intr-o fabrica din China.....toate acestea sunt facute
consumand petrol...Scaunul de plastic pe care stati, lacul de pe biroul
de pal si sticla de suc sau apa plata sunt deasemenea
facute din petrol, tastatura, mausul din plastic si smatphone-ul care
fluiera atunci cand va vin banalitati pe Facebook sunt si ele facute din
petrol....
Care petrol este o resursa
finita....vine din pamant unde dinozaurii au fermentat cateva milioane
de ani bune, pentru ca noi astazi sa ne bucuram de zborul cu avionul,
tone de plastic, doua masini de familie si alimente
semipreparate. Singurul loc unde nu o sa vedeti actiunea petrolului
este cerul albastru de deasupra noastra, asta daca nu este cumva galbui
din cauza poluarii in exces.
Insasi noi suntem un dar al
petrolului, populatia omenirii a crescut de la 1 la 7 miliarde in 150
de ani de la declansarea revolutiei industriale, si asta preponderend
datorita petrolului.
Consumam ca specie in fiecare an o cantitate de petrol care s-a format îndelungul a 1 milion de ani de procese geologice,
iar problema este ca nu conștientizăm nici in al doisprezecelea
ceas dependența noastră de petrol si vulnerabilitatea care ne expune
dependentei de o resursa finita si care se pare ca a ajuns la un maxim
posibil de exploatare geologica, de unde urmeaza
sa scada.
O dovada a lipsei de dezbatere pe
marginea acestui subiect si a absentei lui totale din agenda publica am
avut-o cand am incercat sa traduc in romana notiunea de “peak oil”,
pentru ca “varf petrol” suna ca dracu`.
Nu am reusit, astfel incat am decis sa o las tot asa..
Daca ma uit in MSM (main stream
media) romaneasca constat cu amaraciune subiectele zilei. “Poponet” a
publicat o carte despre cocalarii si pitipoancele lui, Bianca Dragusanu o
sa aiba/nu o sa aiba copil, Ponta anunta tamp
crestere economica, belsug si reduceri de taxe, la Masterchef a fost
blat, iar romanii au luat cu asalt statiunile
montane/litoralul/Oktoberfest/ parcurile si terasele/concertele
electorale/ zilele orasului. Aceeasi banalitate autista repetata
consecvent afunda
cetatenii intr-o lancezeala de automultumire si tihna prosteasca. De ce
zic tihna? Am crescut din pacate crezand ca ni se cuvine de drept fiind
oameni ai acestui pamant sa traim prosper, sa consumam, sa rsipim, sa
ardem combustibili fosili ca si cum acestia
ar fi infiniti, iar oamenii de stiinta vor scoate mereu solutii
miraculoase din joben prin care sa consumammai mult si sa rsipim mai
mult. Modelul de economie care ni se indeasa pe gat este “consumati si
faceti credite ca sa se dezmorteasca economia”, in timp
ce padurile patriei cad rapuse cu o ura de nedescris, iar oamenii au
ajuns sa considere nedemn si injositor sa foloseasca transportul in
comun ....
Ma intreb daca nu cumva am fost
loviti ca specie de o amnezie generalizata, sau un parazit misterios ne
manipuleaza sa traim indiferenti fata de viitorul planetei si al
urmasilor nostri, asa cum
Toxoplasmoza afecteaza creierul soarecilor, inhibandu-le acestora
frica de pisici, pentru a intra in acest fel in ciclul de reproducere
al parazitului.
De ce sunt ingrijorat? Pentru ca pe
masura ce trec anii si evoluam ca specie si tehnologic constat cu
tristete ca economia noastra functioneaza in proportie de 75% pe baza
combustibililor fosili., ca societatea este condusa
de oameni care nu au nici cea mai mica intelegere a resurselor care ne
mentin civilizatia, si ca pasii in directia despriderii de resursele
fosile si finite se fac prea lent si
ma tem ca prea tarziu. Va trebui sa ne adaptam unui viitor in
care nu vom mai putea dispune de resurse abundente, in care nepotii
nostri nu isi vor mai permite sa zboare cu avionul , in care va trebui
din nou sa invatam sa cultivam campul si sa traim
cu mai putin.
Nu mi-am propus sa sperii pe nimeni
si nu imi place postura idiotului satului care leagana monoton o
talanga purtand la gat o pancarta pe care scrie “The end is near”.
Consider ca solutii sunt , ca si
eu, ca si oricare dintre voi putem fi vectori ai tranzitiei catre un
sistem sustenabil catre un “Steady state economy”
romanesc , pregatindu-ne din timp si contribuind fiecare in
felul lui. Nu va fi usor si va trebui sa ne adaptam unor vremuri
dificile, in care va trebui sa invatam sa ne purtam de grija, sa
anticipam lipsurile si sa preîntâmpinam riscurile.
Dacă vrei să afli o cale spre mai
bine, e nevoie să priveşti îndelung
tot ce este mai rău.
Thomas Hardy
No comments:
Post a Comment